Statele UE se angajează să pună capăt infracțiunilor împotriva speciilor sălbatice, dar lipsesc încă măsuri critice

Poached caviar in Russia is sometimes sold in a container dating from the time of the USSR.

La data de 20 iunie, miniștrii mediului din UE au aprobat un Plan de Acțiune ambițios al UE pentru a consolida eforturile regionale colective de a pune capăt traficului de specii sălbatice, dar lipsa unor angajamente-cheie cu privire la resursele financiare, modificările legislative naționale și raportarea necesară, ar putea slăbi impactul și eficacitatea sa globală. Toate aceste probleme nu sunt punctate în concluziile finale.

“Miniștrii nu și-au asumat angajamentul de a oferi resursele financiare și umane necesare pentru a credibiliza declarațiile date și a confirma faptul că sunt foarte serioși cu privire la combaterea traficului cu specii sălbatice”, a declarat Sally Nicholson, Director Politică de Dezvoltare și Finanțe în cadrul Biroului pentru Politici Europene al WWF.

Braconajul și comerțul ilegal cu specii sălbatice sunt o problemă globală, iar Planul de Acțiune al UE a fost dezvoltat pentru a consolida răspunsul UE la această problemă. El a fost adoptat de Comisia Europeană în luna februarie.

Din Planul de Acțiune reiese că miniștrii mediului din UE înțeleg că UE este o regiune din care izvorăște traficul de specii domestice pe cale de dispariție, cum ar fi sturionii din Dunăre, și nu doar un punct-cheie de tranzit sau o piață de desfacere pentru traficul cu specii sălbatice. Ei recunosc, de asemenea, rolul critic pe care îl au comunitățile locale și societățile civile în conservarea speciilor sălbatice, și necesitatea implicării acestora—lucru care reprezintă o altă evoluție pozitivă.

Implicarea comunităților locale de pescari în conservarea sturionilor din Dunăre, specie simbolică pe cale de dispariție, a fost unul dintre domeniile de activitate ale proiectului “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, acum încheiat. Pe parcursul celor patru ani, echipa a reușit să stabilească relații de lucru bune cu pescarii Dunării atât în România cât și în Bulgaria, și să ii sprijine în vederea obținerii de venituri din surse alternative. Unii pescari au fost instruiți să efectueze și o muncă științifică, iar mulți dintre ei sunt acum mult mai deschiși față de măsurile de conservare a sturionilor, și înțelegători cu privire la interdicțiile locale totale de pescuit. Ambele țări și-au extins recent interdicțiile până în 2021.

Sturionii sunt una din speciile amenințate la nivel global care sunt cel mai afectate de traficul de specii sălbatice. Cu toate că în zilele noastre cel mai comercializat caviar de sturion la nivel internațional este produs în acvacultură, produsele din sturioni care provin din natură sunt încă vândute, uneori, ca fiind produse provenind de la ferme. Raportul realizat de WWF în colaborare cu TRAFFIC, Traficul Ilegal de Caviar în Bulgaria și în România, documentează cazuri în care produsele de sturion din regiunea Dunării nu au fost etichetate corect. În urma testelor efectuate în laborator, caviarul de sturion al cărui recipient cu eticheta CITES specifica faptul că a fost recoltat în captivitate s-a dovedit în repetate rânduri a proveni din regiuni sau de la specii, altele decât cele indicate pe etichetă. Acest lucru înseamnă că este de asemenea posibil ca produsul să fi fost recoltat de la sturioni care au fost braconați.

Noul Plan de acțiune al UE privind infracțiunile împotriva speciilor sălbatice, precum și alte angajamente internaționale, cer ca statele membre să recunoască în mod legal traficul de specii sălbatice drept o “infracțiune gravă” și să revizuiască legislația națională relevantă privind spălarea de bani. Cu toate acestea, nu toate Statele Membre au luat aceste măsuri, situație care trebuie remediată de urgență, pentru a se asigura că traficul organizat cu specii sălbatice este pasibil de o pedeapsă minimă de cel puțin patru ani de închisoare.

În prezent, pedeapsa pentru pescuitul fără licență în România constă doar într-o amendă și o interdicție de pescuit de la unu la trei ani. Numai pescuitul cu echipamente electrice, explozivi, substanțe toxice și narcotice precum și folosirea armelor de foc pentru a ucide pești și alte ființe acvatice se pedepsește cu închisoare de la unu la trei ani. Aceeași sentință este dată și pentru pescuitul mamiferelor marine.

În Bulgaria, sancțiunile sunt chiar mai blânde. Cei care practică pescuitul fără licență sau prind specii de pești protejate printr-o interdicție de pescuit sunt amendați cu o suma de 750 € până la 1.500 €. Amenda este mai mare în cazul pescuitului cu explozivi, substanțe toxice și narcotice, echipamente electrice, traule de fund, drage sau alte echipamente interzise – de la 2.000 € la 3.000 €. Pentru aceste infracțiuni nu sunt prevăzute pedepse cu închisoarea.

“Pedepsele prea blânde reprezintă o parte din motivul pentru care traficul cu specii sălbatice a devenit una dintre cele mai răspândite activități infracționale transnaționale din lume”, a declarat Sally Nicholson. “Creșterea sancțiunilor, combaterea corupției și asigurarea că infracțiunile împotriva speciilor sălbatice sunt o prioritate majoră pentru forțele de aplicare a legii atât la nivelul UE cât și la nivel național, sunt de o importanță deosebită în a descuraja infractorii.”

Acum statele membre trebuie să se asigure că aplică deplin Planul de Acțiune al UE, și să comunice progresul înregistrat, în special cu privire la acțiunile care urmează să fie desfășurate până la sfârșitul anului 2016. Îndeosebi, UE are de jucat un rol important la cea mai mare Conferință a Părților Convenției privind Comerțul Internațional cu Speciile de Faună și Floră Sălbatică Amenințate cu Extincția (CITES), care va avea loc în Johannesburg, în septembrie. Acolo se vor desfășura activități de lobby pentru o serie de măsuri care fac parte din plan, inclusiv o mai bună reglementare a comerțului cu trofee de vânătoare și măsuri de combatere a corupției.

Note către editori – Date și cifre

  • se estimează că infracțiunile cu specii sălbatice reprezintă a 4-a cea mai mare crimă organizată transnațională, după traficul de droguri, carne vie și bunuri contrafăcute (Sursa: Integritatea Financiară Globală 2011). Nu reprezintă doar o amenințare pentru numeroase specii, ci amenință, de asemenea, statul de drept, buna guvernare, bunăstarea comunităților locale, precum și dezvoltarea durabilă.
  • Rolul grupurilor criminale organizate în traficul de specii sălbatice în cadrul UE este în creștere, datorită așteptărilor ca nivelul de rentabilitate să fie ridicat, iar riscul de a fi detectat și sancționat să fie foarte scăzut (Sursa: Europol: Evaluare a Amenințării pe care o reprezintă Criminalitatea Gravă și Organizată (SOCTA))
  • În jur de 30.000 de elefanți sunt braconați anual în Africa pentru fildeșul lor (estimare pe baza datelor din “Monitorizarea Uciderii Ilegale a Elefanților” – Programul CITES)
  • Valoarea cornului de rinocer pe piața neagră a depășit prețul aurului (Europol: Evaluarea Amenințărilor 2013 – Infracțiunile împotriva Mediului în UE), iar 2015 a fost un an record pentru braconajul cu rinoceri din Africa (Sursa: TRAFFIC)
  • În timp ce accentul este de obicei pus pe elefanți, rinoceri și alte specii simbolice, infracțiunile împotriva faunei și florei sălbatice amenință supraviețuirea unei game largi de animale și plante, inclusiv specii europene protejate, cum ar fi păsările cântătoare și țiparii.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *