Prima Masă Rotundă a proiectului a reunit grupurile care lucrează pe problematica sturionilor

Prima Masă Rotundă din cadrul proiectului, Galați. © WWF-România

Numeroase instituții, ONG-uri și autorități care lucrează pe problematica sturionilor, precum și asociații de pescari au participat la prima masă rotundă inclusă în proiectul Life+ “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării!”, organizată la Galați.

Participanții au oferit informații și au discutat despre situația actuală a cercetărilor referitoare la sturioni, despre dezvoltarea acvaculturii și repopulare, problemele pe care le întâmpină pescarii și despre interdicția privind pescuitul la sturioni.

În ceea ce privește cercetările referitoare la sturioni, concluziile sunt:

  • Participanții au fost de acord că datele disponibile referitoare la  populațiile de sturioni, habitatele și migrația acestor specii sunt sărace din cauza lipsei de fonduri și a coordonării între institutele de cercetare. Lipses date în special despre înmulțirea, iernarea și locurile de hrănire ale sturionilor din Dunăre.
  • Participanții au estimat că dacă rata de refacere a populațiilor de pești din Dunăre a rămas aceeași, numărul de pescari a crescut, iar acest lucru a dus la reducerea semnificativă a veniturilor obținute de pescari.
  • Cercetările întreprinse la Stația de Monitorizare a Sturionilor de la Isaccea au arătat o ușoară tendință de revenire a populațiilor de moruni, ceea poate fi rezultatul repopulărilor ce au avut loc în jurul anului 2006.

Pe tema acvaculturii, participanții au arătat un sprijin puternic pentru acvacultură și repopulare, dar nu s-a ajuns la un consens dacă materialul pentru repopulare trebuie să fie distribuit de către o instituție de stat cu tradiție în acest domeniu sau de către o fermă privată.

 Cu privire la situația pescarilor, concluziile sunt:

  • Participanții au fost de acord că interdicția din 2006 i-a afectat  foarte tare pe pescari, în special pe cei din Delta Dunării. În prezent, ei pecuiesc pești mici, dar acest lucru nu le asigură același venit și astfel au tendința de a nu raporta capturile reale.
  • Pescarii consideră că interdicția din 2006 nu a fost o soluție bună deoarece a dus la braconaj, care nu poate fi controlat. Conform unor zvonuri, în 2012-2013 au fost braconați în jur de 100 de sturioni, printre care cel puțin 12 moruni în zona Grindu.
  • Reprezentanții Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură consideră că sunt prea multe autorități implicate în activitatea de control, ceea ce se traduce printr-un control ineficient. Opinia generală a fost că celelalte autorități ar trebui să-și desfășoare activitatea numai în prezența agenților ANPA.
  • Accesarea Fondului European pentru Pescării s-a demonstrat a fi altă problemă. Cu toate că sunt disponibili bani, cerințele de eligibilitate, birocrația și nevoia de cofinanțare restricționează pescarii în accesarea fondurilor.

Referitor la încheierea prohibiției la pescuitul de sturioni la sfârșitul anului 2015, toți participanții au fost de acord că nu vor fi destui sturioni pentru a fi alocați tuturor pescarilor în cadrul cotelor anuale de pescuit (3300 în lungul Dunării Inferioare și Delta Dunării în România). Prin urmare, una dintre sugestie a fost să se continue interdicția, dar să se dea voie comunităților să pescuiască 1-2 sturioni pe an sub controlul autorităților.

Printre participanții mesei rotunde s-au numărat reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, ai Autorității Naționale a Vămilor, Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură, Centrului de Consultanță Ecologică Galați, Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură Galați, Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării Tulcea, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării Tulcea, Clubului de protecție a mediului și turism alpestru Brăila, Complexului Muzeal de Științe ale Naturii “Răsvan Angheluță” Galați, Universității “Dunărea de Jos” Galați, Asociației de pescari “Lotca” Galați, asociației de pescari Grindu și ai WWF-România.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *