Povestea sturionilor din râul Amu Darya

© WWF

De Aleksander Moiseev, Coordonator de Proiecte Program Ape la WWF Rusia

Privită de la înălțime, Marea Aral, situată între Kazahstan și Uzbekistan, se remarcă prin albastrul parcă pictat peste galbenul nisipului. Întrețesute în peisaj, râurile Amu Darya și Syr Darya sunt precum doua panglici albastre, ondulate. Zoroastrienii antici au denumit râul Amu Darya după zeița fertilității – Vakhsh. Dar unde este gloria ta de odinioară, Amu Darya?

Astăzi, Amu Darya reprezintă doar un mic râu aflat într-un imens pat de nisip. Poți merge în apa caldă până la genunchi până în cursului său inferior, iar doar ocazional vei ajunge în zone mai adânci. Este greu de crezut că încă mai exista forme de viață spectaculoase ascunse în aceste ape.

Amenințări locale pentru Amu Darya

Multe generații au băut din apele Amu Darya. Dar dezvoltarea rapidă a agriculturii, care a început încă din anul 1960, a dus la secarea aproape în întregime a râului. Cea mai mare parte a Amu Darya este folosită pentru a iriga plantațiile întinse de grâu și bumbac. Numai Canalul Karakum – unul dintre cele mai mari din lume – redirecționează aproape jumătate din debitul râului.

Dezvoltarea agriculturii și construcția de diguri au fost dezastroase pentru pești. În doar câțiva ani, digurile au schimbat regimurile de curgere a apei în așa măsură încât peștii au pierit și au acoperit coasta. Astăzi, râul nu mai este prețuit în pescuitul comercial.

Soarta sturionilor endemici

Dar cea mai dureroasă problemă cu care se confruntă Amu Darya este situația celor două specii endemice de sturioni. Sturionul mare de Amu-Darya (Pseudoscaphirhynchus kaufmanni) și ruda sa apropiată, sturionul mic de Amu-Darya (Pseudoscaphirhynchus hermanni), pot fi găsiți numai în această regiune și sunt grav amenințați. În afară de mediul aflat în schimbare, ei sunt amenințați și de braconaj. Populația locală considera că aceștia au proprietăți vindecătoare.

Ceea ce ii deosebește pe sturionul mare și cel mic de Amu-Darya de alți pești este adaptabilitatea lor excepțională la apele rapide și noroioase ale râului Amu-Darya. Acești sturioni sunt practic incolori, dar uneori pot avea o nuanță gălbuie sau gri. Au ochii mici și deschiderile olfactive uriașe. Sunt bine feriți de prădători datorită spinilor ascuțiți de pe spate, asemenea unui ferăstrău. În final, coada mare a sturionului mare de Amu-Darya se termină cu o mulțime de receptori, care ajută la poziționarea peștelui în curenții puternici.

Conservarea acestor specii endemice este o problemă urgentă. Dacă nu le salvăm, ele vor dispărea din lista faunei mondiale.

Speranțe noi

Din fericire, oamenii de știință nu sunt indiferenți față de soarta celor două specii endemice de sturioni. În urmă cu câțiva ani, mai mulți specialiști din Rusia au început din propria inițiativă să studieze biologia acestor specii și să dezvolte o tehnologie de reproducere. Cu ajutorul specialițtilor Academiei Khorezm Mamun – o ramură a Academiei de Științe din Uzbekistan – între 2014 și 2016 a fost creat un mini bazin în Khiva, Uzbekistan. În acest bazin, peștii sunt înmulțiți în captivitate.

În 2016, WWF-Rusia s-a alăturat eforturilor de conservare a sturionului mare și mic de Amu-Darya. Următorul pas important pentru ecologiști va fi cartografierea habitatelor sturionilor, în special a locurilor de reproducere din cursul mijlociu al Amu Darya. Acest lucru va ajuta la determinarea locațiilor pentru eliberarea ulterioară a puieților. Cartografierea va mai facilita și organizarea protecției împotriva braconajului a habitatelor de sturioni.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *