Peștele Regal: o poveste despre sturionii din Volga

De Aleksander Moiseev, Coordonator de Proiecte Program Ape la WWF Rusia

Volga este cel mai mare fluviu din Europa. În bazinul său s-au născut națiuni, state și civilizații. În mijlocul secolului al 16-lea erau capturați anual, în cursul său inferior, până la 30.000 de moruni și păstrugi, cei mai mari dintre ei fiind trimiși la curtea regală. Caviarul rusesc a devenit popular pe piețele europene în anii 1860, după ce a fost prezentat la Expoziția Mondială de la Paris, sporind popularitatea sturionilor și extinzând comerțul mondial cu aceștia.

Dar captura mondială de sturion, care dintotdeauna a provenit în cea mai mare măsură din Rusia, a atins apogeul în 1977, ajungând la 32.000 de tone/an, și nu a mai fost egalată vreodată. Curând după aceea a urmat un declin puternic. În 2006, ultima captură comercială ruseasca de sturioni din bazinul Volga-Caspic măsura doar o mie de tone.

Astăzi, Volga abia mai poate fi numit un fluviu. Este mai degrabă un lanț de bazine cu ape lent curgătoare cu alge verzi-albăstrui. Construcția digurilor în anii 1950, în special în cursul inferior al fluviului, a aplicat o lovitură mortală tuturor viețuitoarelor și mai ales speciilor de sturioni dintre cele mai vechi și prețioase.

Digurile au blocat calea de acces spre locurile de reproducere naturală atât a sturionilor, cât și a multor alte specii de pești. Până la 100% din locurile de reproducere ale morunului au fost pierdute complet în 1962. Același lucru s-a întâmplat cu până la 80% din locurile de reproducere ale nisetrului și până la 40% din cele ale păstrugii.

În plus, îndiguirea a transformat fluviul într-un lanț de rezervoare. A încetinit curgerea apei și, după ani de sedimentare a nămolului și a altor particule, locurile de reproducere rămase (sturionii au nevoie de pietricele și roci) s-au degradat. Astfel, 84,6% din locurile de reproducere ale sturionilor și-au pierdut complet valoarea.

Digurile acumulează apă în rezervoare primăvara și vara și duc la scăderea nivelului de apă pe timp de iarnă, în perioada în care se consumă cel mai mult energie. În timpul sezonului de reproducere din primăvară, cele mai recente locuri de reproducere pentru sturioni și alți pești din cursul inferior al Volgăi au rămas uscate din nou din cauza îndiguirii.

Digurile diminuează, de asemenea, substanțele nutritive din râuri și reduc dramatic baza alimentară a peștilor din Marea Caspică de Nord. Mai mult decât atât, ele reduc debitul de apă al fluviului cu 10 kilometri cubi pe an din cauza evaporării care are loc în rezervoare.

Deteriorarea Volgăi a continuat în anii 1980. În ziua de astăzi, industria și agricultura din regiune utilizează aproximativ 10% din debitul total anual al Volgăi, iar poluarea de la canalizări, produse petroliere, pesticide, exfolianți, detergenți și deșeuri provenite de la mai multe întreprinderi chimice sau industriale, aflată în bazin, conduce la poli-toxicoza cumulativă și mutații ale peștilor.

Viitorul barajelor

În ultimele decenii, impactul negativ al barajelor a determinat un număr tot mai mare de susținători din întreaga lume să se alăture campaniei de combatere a barajelor de mari dimensiuni. Un forum internațional privind combaterea barajelor este organizat periodic de către Comisia Internațională a Barajelor Mari și Rețeaua Hidrografică Europeană și Internațională. Membrii Forumului au vorbit cu o singură voce – este necesar să fie luate toate măsurile pentru a opri expansiunea corporațiilor, deoarece industria energiei hidroelectrice pune pe primul loc propriile interese. Din păcate, nu este preocupată de efectele nocive asupra naturii și posibila dispariție a sturionilor.

Ce e de făcut pentru a salva Volga?

Primul pas pentru a salva cel mai mare fluviu din Europa este punerea în aplicare de urgență a reglementarilor privind regimul de curgere a apei pentru baraje. În aval trebuie să curgă aceeași cantitate de apă care curge în amonte. Acest lucru ar duce la restabilirea în mare măsură a regimului hidrologic natural în cursul inferior al Volgăi.

În al doilea rând, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor în agricultură trebuie să fie interzisă în bazinul fluviului Volga și al altor fluvii care se varsă în Marea Caspică.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *