Cui revine responsabilitatea pentru exploatarea sturionilor din Dunăre?

Lucia Ana Varga și Magor Csibi. © Doru Oprișan

Lucia Ana Varga și Magor Csibi. © Doru Oprișan

Ultimii sturioni sălbatici din Europa sunt amenințați de comerțul ilegal cu caviar ce continuă în România și Bulgaria, conform unui raport realizat de WWF și TRAFFIC. Dar cui revine responsabilitatea pentru faptul că sturionii din Dunăre sunt în continuare exploatați în România?

Reprezentanți ai WWF, împreună cu ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură – dna Lucia Ana Varga, cu dl Marian Chiriac de la ANPA, dna Roxana Cazacu – reprezentant CITES pentru Romania, dna Gabriela Morozov de la RBDD și dna Dalia Onără de la INCDD, au încercat să afle răsunsul la această întrebare printr-o dezbatere, în cadrul primei conferințe de presă a proiectului Life+ “Protejați sturionii, cel mai valoros dar al Dunării”, ce a avut loc pe 18 iunie 2013. În acest sens, în cadrul evenimentului au fost prezentate informații obținute pe teren în prima etapă a proiectului, dar și date privind comerțul ilegal cu caviar din România și Bulgaria.

Cristina Munteanu Lucia Ana Varga Magor Csibi Marian Chiriac_(C) Doru Oprisan

Cristina Munteanu, Lucia Ana Varga, Magor Csibi, Marian Chiriac. © Doru Oprișan

Raportul „ Comerțul ilegal cu caviar în Bulgaria și România” a fost realizat de WWF și TRAFFIC în perioada aprilie 2011- februarie 2012, pe baza a 30 de mostre de caviar colectate de la magazine, restaurante, din piețe, de la vânzători ambulanți și ferme de sturioni din diferite zone ale celor două țări.

În urma analizei ADN, 4 din 5 mostre  declarate de către vânzători ca provenind de la sturioni sălbatici (fiind, așadar, ilegale) s-au dovedit a fi de morun (Huso huso),  specie de sturion ameninţată cu dispariția. Astfel, s-a confirmat că în România și Bulgaria încă se mai practică pescuitul de sturioni, în ciuda interdicţiei din 2006 (România), respectiv 2011 (Bulgaria), aflată în vigoare până la finalul anului 2015. Rezultatele raportului mai indică și faptul că regulile de etichetare impuse de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES)  nu sunt respectate în totalitate.

Oamenii care ar dori să cumpere caviar, în 66% dintre cazuri, nu primesc ceea ce ar fi dorit să cumpere. Au fost produse care nu conțineau ceea ce ar fi trebuit, adică erau ori icre de la alte specii, ori icre amestecate.Daca eticheta există, singurul lucru important este să se uite dacă are un „W” sau un „C”. ”W” înseamnă că, caviarul provine de la sturion sălbatic, iar „C” că provine din acvacultură”, a adăugat Magor Csibi, Director WWF-România.

Este prohibiția unica soluție?

Pentru a avea o imagine de ansamblu asupra nivelului de cunoștințe și a atitudinii actorilor implicați în ceea ce privește necesitatea și eficiența conservării sturionilor, în prima etapă a proiectului  WWF a realizat o cercetare care a inclus toate părțile implicate: pescari din lungul și Delta Dunării, reprezentanți ai factorilor de decizie guvernamentali, ai agențiilor de control și ai companiilor producătoare de caviar, dar și interviuri telefonice cu publicul larg.

Din discuții a rezultat  că prohibiția, ca unică soluție până acum, este privită cu reticență de pescari, deși 90% declară că o respectă și sunt de acord că sturionii au nevoie să fie protejați pentru a supraviețui. În plus, 83% dintre pescari consideră că pescuitul de sturioni nu este o amenințare, deși 67% cred că stocurile au o tendință de scădere. 68% dintre ei nu văd însă nicio alternativă de venit la activitatea de pescuit. Pe de altă parte,  autoritățile de control și factorii de decizie consideră interdicția de pescuit o măsură necesară care ar fi mai eficientă  dacă ar fi susținută prin sancțiuni mai drastice. Totuși, factorii de decizie consideră că sunt necesare mai multe studii, pentru a se prelungi prohibiţia din 2016.

Cercetările ne demonstrează că prohibiția, chiar și susținută prin  sancțiuni mai aspre, nu este suficientă pentru protejarea acestor specii. Dorim ca prin proiectul Life+ să creăm până în 2015 condiții viabile pentru populațiile de sturioni din Dunăre și pentru asta este nevoie și de o mai bună cooperare între autorități și  pescari. Mulți dintre pescarii care ne-au răspuns la interviurile pe care le-am avut în ultima jumătate de an au recunoscut că relația cu autoritățile nu este suficient de transparentă și că nu au acces la surse alternative de venit, a declarat Cristina Munteanu, coordonatorul proiectului în România.

Atitudinea față de braconaj

În ceea ce privește braconajul, 65% dintre pescari sunt de părere că atât cei care prind din greşeală sturioni şi nu-i eliberează, cât şi braconierii sunt o ameninţare la adresa acestor specii.  De asemenea, 94% dintre pescari ar coopera cu autorităţile cu condiţia ca şi acestea să respecte legea,  dar numai 45% consideră că denunțarea braconierilor  în faţa autorităţilor e eficientă, în timp ce 39% cred că aceasta nu are niciun rost.

Cei care practică pescuitul ilegal la aceste specii sunt foarte, foarte bine organizați, astfel că o simplă prezență a noastră pe zonele de pescuit duce la anunțarea celor implicați și atunci efectele nu sunt cele pe care le dorim”, a declarat Marian Chiriac, director la Inspecția Apelor Interioare, Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultură.

Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, Lucia Ana Varga a declarat în cadrul conferinței de presă că va încerca să îmbunătățească această situație. “În perioada următoare vom întări controlul, vom reorganiza Agenția de Pescuit și Acvacultură, astfel încât să creștem numărul de inspectori și să le asigurăm condițiile necesare pentru a face un control cât mai riguros”.

Ce măsuri sunt necesare pentru protejarea sturionilor?

Rezultatele interviurilor sugerează că reglementarea mai bună a pescuitului și a comerțului cu caviar, susținută prin controale și sancțiuni mai aspre, nu reprezintă o măsură care asigură protejarea sturionilor pe termen lung. Din studiul atitudinal reiese necesitatea mai multor informații referitoare la sursele alternative de venit, fapt indicat atât de pescarii care vor să existe niște măsuri concrete indiferent dacă prohibiția va fi prelungită sau nu, cât și de companiile producătoare de caviar. Acesta ar fi un prim pas pentru stoparea braconajului, alături de monitorizarea populaţiilor de sturioni. Nu în ultimul rând, rezultă nevoia unei mai bune informări a publicului larg cu privire la sturioni și normele de etichetare CITES.

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *